Între 1955 și 1975 a avut loc războiul din Vietnam, în care Statele Unite nu au reușit să obțină o victorie politico-militară, suferind pierderi grele și abandonând, în 1973, sprijinul acordat guvernului Vietnamului de Sud.
Lăsând deoparte diferitele dinamici istorice care au dus la conflict, una dintre principalele arme ale Vietcong-ului („comuniștii din Vietnam” care luptau pentru reunificarea țării) erau diversele capcane și rețelele extinse de tuneluri subterane. Aceste tuneluri le permiteau nu doar să rămână ascunși și, astfel, invizibili, ci și să surprindă inamicul ieșind literalmente din pământ prin trapă special concepute.
În acest articol, vom discuta despre modul în care Statele Unite, pentru a contracara această amenințare, au angajat doi geologi cu scopul de a identifica respectivele tuneluri.
Cum erau structurate tunelurile
Așa cum am menționat, accesul în tuneluri era posibil prin trape camuflate cu grijă, situate la nivelul solului. Acestea nu erau simple gropi în pământ, ci adevărate sisteme subterane, organizate pe patru niveluri de adâncime. În interiorul rețelei de galerii existau și zone ascunse, accesibile prin alte trape disimulate, unde erau amenajate spitale, locuințe, depozite, ateliere de producție, bucătării și alte facilități necesare susținerii rezistenței Vietcong-ului.
Pentru a asigura o ventilație corespunzătoare, tunelurile erau prevăzute cu orificii care ajungeau la suprafață. De asemenea, structura acestora includea coturi umplute cu apă, care funcționau ca niște sifone, protejând împotriva incendiilor, inundațiilor și reducând efectele gazelor toxice utilizate de inamic.
Geologii angajați de Statele Unite
Datorită pierderilor mari suferite în fața acestui sistem complex de apărare și atac utilizat de gherilele vietnameze, Statele Unite au decis să angajeze doi geologi pentru a studia zona, a identifica rețeaua de tuneluri subterane și a găsi modalități eficiente de a le distruge. Cei doi specialiști aleși au fost Jim Burns și Perry Narten.
Analiza geologică a zonei vizate, cunoscută sub numele de Triunghiul de Fier (Iron Triangle) (Figura 1), le-a permis americanilor să înțeleagă posibilele regiuni de extindere a tunelurilor, facilitând astfel atacuri mai precise și mai eficiente împotriva acestora.

Fig. 1 Harta solului din Vietnam. Adaptat din FAO/UNESCO Preliminary Definitions, Legend and Correlation Table for the Soil Map of the World. Raportul mondial privind resursele de sol nr. 12; Roma: 1964. Adaptat din [2] Moormann, F. R. Solurile Republicii Vietnam. Saigon: Ministerul Agriculturii, 1961.
După crearea hărții, identificarea tunelurilor a devenit mai simplă, astfel că, în ianuarie 1967, a fost lansată Operațiunea „Cedar Falls”. Aceasta a implicat utilizarea unei cantități masive de erbicid pentru îndepărtarea vegetației din zona de interes, precum și folosirea unor utilaje grele pentru a îndepărta straturile superioare ale solului, facilitând astfel intervenția soldaților specializați în căutarea și distrugerea tunelurilor (Tunnel Rats).
Aceste operațiuni, alături de bombardamentele masive din 1969, au reușit să distrugă o mare parte a rețelei subterane. Cu toate acestea, un aspect surprinzător a fost faptul că o parte considerabilă a tunelurilor—aproximativ 120 km din cei 200 km inițiali—a rămas intactă până în prezent. Această rezistență a infrastructurii subterane, combinată cu costurile enorme în vieți omenești și resurse economice, a contribuit la decizia Statelor Unite de a-și retrage trupele în 1973.
Modelare geologică si geotehnică 3D – GM3D
Modelare geologică 3D – GM3D software pentru modelarea geologică și geotehnică BIM 2D și 3D.
GM3D permite importul de date din: ags, ifc, dxf, obj, fbx, 3ds, c4d, dwg, csv, sondaje, teste de penetrare statică și dinamică, teste geofizice și crearea de secțiuni, 2D și 3D.