Alunecarea de teren de la Niscemi: de la riscul cartografiat la modelarea 3D și analizele de stabilitate
O abordare integrată: GeoRisk pentru hazard, GeoStru Maps pentru reconstrucția tridimensională, Slope (LEM+DEM) pentru stabilitatea 2D/3D și Debris Flow pentru fenomenele rapide.
De ce contează acest eveniment
Alunecarea de la Niscemi arată cât de mult gestionarea riscului necesită instrumente capabile să treacă de la cartografierea hazardului la modelarea 3D și la analizele geotehnice (stabilitatea versanților și posibile evoluții rapide).
GeoRisk
GeoStru Maps
Slope
Debris Flow
1) Cartografierea hazardului și riscului cu GeoRisk
Cartografierea este primul pas: permite încadrarea evenimentului în contextul teritorial și corelarea hazardului de alunecare, a riscului hidrogeologic și a hazardului seismic.
- citire rapidă a zonelor PAI (planul hidrogeologic)
- suprapunere cu zonele urbanizate
- sprijin pentru priorități și planificare
2) De la teritoriu la 3D cu GeoStru Maps
Odată definită zona critică, reconstrucția tridimensională permite descrierea corectă a abrupturilor, a nișelor de desprindere și a volumelor instabile. Rețeaua 3D triunghiulară devine o bază solidă pentru analize. Rețea 3D triunghiulară (TIN)
3) Stabilitate și deplasări mari cu Slope (LEM + DEM)
Pentru cazuri complexe, pe lângă verificările la echilibru limită (LEM), poate fi util studiul evoluției fenomenului cu o abordare cu elemente discrete (DEM), potrivită în special pentru deplasări mari și cinematisme rapide.
De ce LEM + DEM este util în cazuri ca Niscemi
- analiza globală a factorului de siguranță
- simularea evoluțiilor cinematice și a deplasărilor
- sprijin pentru scenarii de urgență și post-colaps
4) Când alunecarea evoluează în debris flow
În prezența materialelor necoezive și a aportului de apă, mecanismul poate evolua într-un debris flow. În aceste cazuri este important să se estimeze propagarea posibilă, volumele și zonele potențial afectate.
Propagare
Estimări parametrice
De la analiză la soluție: intervenții posibile
Atenuarea pornește de la un principiu: reducerea cauzei declanșatoare. Adesea controlul apelor (regularizare și drenaje) este decisiv, alături de măsuri provizorii pentru limitarea deplasărilor și de o reprofilare cu lucrări definitive.
