{"id":2137,"date":"2020-08-27T08:05:26","date_gmt":"2020-08-27T08:05:26","guid":{"rendered":"https:\/\/blog.geostru.eu\/liquefazione-dei-terreni-cose-e-come-intervenire\/"},"modified":"2020-09-08T17:08:45","modified_gmt":"2020-09-08T17:08:45","slug":"lichefierea-solului-ce-este-si-cum-se-intervine","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/blog.geostru.eu\/ro\/lichefierea-solului-ce-este-si-cum-se-intervine\/","title":{"rendered":"Lichefierea solului: ce este \u0219i cum se intervine"},"content":{"rendered":"

[vc_row][vc_column][vc_column_text]<\/p>\n

Lichefierea este un fenomen care apare \u00eentr-un sol saturat necoeziv (nisip, pietri\u0219, n\u0103mol non-plastic), dup\u0103 o secven\u021b\u0103 seismic\u0103. Acestea din urm\u0103 favorizeaz\u0103 o reducere a rezisten\u021bei la forfecare a solului datorit\u0103 cre\u0219terii \u0219i acumul\u0103rii de presiuni intersti\u021biale.<\/p>\n

Acest fenomen are ca rezultat final, deform\u0103ri permanente semnificative sau chiar anularea for\u021belor efective din sol (Eurocodul 8-Partea 5).<\/p>\n

\n
<\/div>\n<\/div>\n

[\/vc_column_text][\/vc_column][\/vc_row][vc_row][vc_column][vc_column_text]<\/p>\n

Cazurile istorice<\/h3>\n

La nivel mondial exist\u0103 dovezi ale fenomenelor macroscopice de lichefiere (Fig. 1A, 1B, 1C, 1D):<\/p>\n

\"casi
\nFigura 1 – A) Scufundarea cl\u0103dirilor din ora\u0219ul Niigata (Japonia, 1964); B) Efectele lichefierii solului \u00een marele cutremur care a lovit Alaska \u00een 1964; C) Pr\u0103bu\u0219irea podului Showa \u00een timpul cutremurului din Niigata (Japonia, 1964); Afundarea carosabilului datorit\u0103 expansiunii laterale a solului (Alaska, 1964)<\/em><\/p>\n

[\/vc_column_text][\/vc_column][\/vc_row][vc_row][vc_column][vc_column_text]<\/p>\n

Cum are loc lichefierea<\/h3>\n

Se consider\u0103 solul ca un set de particule (sau granule) (Figura 2a) care, sub greutatea terenului superior, genereaz\u0103 for\u021be de contact \u00eentre particulele \u00een sine (Figura 2b): \u00een astfel de condi\u021bii, aceste for\u021be asigur\u0103 stabilitate \u0219i rezisten\u021b\u0103 terenului.
\n\u00cen momentul cutremurului, depozitele poten\u021bial lichefiate, fiind supuse vibra\u021biilor, tind s\u0103 se \u00eengroa\u0219e, dar f\u0103r\u0103 a avea timpul necesar pentru a scurge sau expulza apa intersti\u021bial\u0103. Aceasta din urm\u0103, r\u0103mas\u0103 prins\u0103, produce efectul unei presiuni intersti\u021biale crescute (figura 2c). Atunci c\u00e2nd presiunea apei este egal\u0103 cu presiunea geologic\u0103, presiunile efective transmise prin particulele solide devin zero, rezult\u00e2nd pierderea contactului \u00eentre ele, f\u0103c\u00e2nd astfel ca depunerea s\u0103 se comporte ca un lichid.<\/p>\n

\"schemaFigura 2 – Mecanismul de lichefiere<\/em><\/p>\n

\n
<\/div>\n<\/div>\n

[\/vc_column_text][\/vc_column][\/vc_row][vc_row][vc_column][vc_column_text]<\/p>\n

Lichefierea \u00een termeni generali<\/h3>\n

Lu\u00e2nd \u00een considerare rela\u021bia (1) a criteriului Mohr-Coulomb;<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Dove:<\/p>\n

\u03c4n<\/sub> = Tensiunea tangen\u021bial\u0103;
\n\u03c3n<\/sub> = Tensiunea normal\u0103 total\u0103;
\nu = Presiunea intersti\u021bial\u0103;
\n\u03c6’ = Aunghiul de frecare;
\nc = Coeziunea.<\/p>\n

Lichefierea apare atunci c\u00e2nd tensiunea tangen\u021bial\u0103 \u03c4n tinde la zero. Din rela\u021bia (1) se remarc\u0103 faptul c\u0103 coeziunea c, unghiul de frecare \u03c6 \u0219i tensiunea total\u0103 \u03c3n, \u00een cre\u0219tere, fac mai pu\u021bin probabil ca fenomenul de lichefiere s\u0103 apar\u0103. \u00cen schimb, presiunile intersti\u021biale u, pe m\u0103sur\u0103 ce cresc, cresc probabilitatea (\u0219i pericolul) de apari\u021bie a lichefierii.<\/p>\n

Alte caracteristici care influen\u021beaz\u0103 fenomenul, sunt densitatea relativ\u0103 Dr \u0219i granulometria solului. Un teren inconsistent cu o densitate relativ\u0103 sc\u0103zut\u0103, to\u021bi ceilal\u021bi factori fiind egali, este mai susceptibil la lichefiere.<\/p>\n

[\/vc_column_text][\/vc_column][\/vc_row][vc_row][vc_column][vc_column_text]<\/p>\n

Clasificarea conform Robertson \u0219i Fear (1996)<\/h3>\n

Cei doi autori au deosebit dou\u0103 tipuri de fenomene de lichefiere:<\/p>\n

    \n
  1. Liquefierede tip flux sau fluidificare (Flow liquefaction):<\/strong> are loc \u00een soluri cu \u00eenclina\u021bii mai mari de 3 grade. For\u021bele de forfecare statice, fiind mai mari dec\u00e2t rezisten\u021ba rezidual\u0103 a solului, declan\u0219eaz\u0103 mi\u0219c\u0103ri rapide ale solului lichefiat \u00een cantit\u0103\u021bi mari. Daunele aduse cl\u0103dirilor sunt devastatoare;<\/li>\n
  2. Dedurizarea ciclic\u0103 (Cyclic softening)<\/strong>, spre deosebire de tipul anterior, deform\u0103rile se opresc atunci c\u00e2nd for\u021bele de forfecare externe aplicate nu sunt prezente. Deform\u0103rile sunt la r\u00e2ndul lor \u00eemp\u0103r\u021bite \u00een dou\u0103 cazuri:\n