{"id":13515,"date":"2025-04-17T15:38:09","date_gmt":"2025-04-17T15:38:09","guid":{"rendered":"https:\/\/blog.geostru.eu\/?p=13515"},"modified":"2025-04-22T07:35:22","modified_gmt":"2025-04-22T07:35:22","slug":"debris-flow-analiza-curgerilor-detritice","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/blog.geostru.eu\/ro\/debris-flow-analiza-curgerilor-detritice\/","title":{"rendered":"Debris flow: analiza curgerilor detritice"},"content":{"rendered":"<div class=\"wpb-content-wrapper\"><p>[vc_row][vc_column][vc_column_text css=&#8221;&#8221;]Curgerea detritic\u0103, traducerea \u00een limba rom\u00e2n\u0103 a termenului englezesc <em>debris flow<\/em>, face parte din procesele geomorfologice continue de denudare \u0219i remodelare ulterioar\u0103 a scoar\u021bei terestre.<br \/>\nAcestea evolueaz\u0103 \u00eentr-un timp foarte scurt \u0219i sunt fenomene de tip aluvionar, nestabil, caracterizate printr-o putere distructiv\u0103 ridicat\u0103.<\/p>\n<p>Mecanismele de declan\u0219are a curgerilor detritice (<em>debris flow<\/em>) sunt multiple:<\/p>\n<ul>\n<li>Mobilizarea sedimentelor grosiere \u00een albia toren\u021bial\u0103 \u00een urma unor ploi intense, care genereaz\u0103 un curent lichid la suprafa\u021b\u0103 \u0219i, \u00een unele cazuri, sunt favorizate \u0219i de fenomenele de dezghe\u021b;<\/li>\n<li>Pr\u0103bu\u0219irea unui versant;<\/li>\n<li>Fluidizarea unei alunec\u0103ri de teren de tip transla\u021bional sau a unei pr\u0103bu\u0219iri aflate \u00een desf\u0103\u0219urare (<strong><em>soil slip<\/em><\/strong>), care poate avea loc fie din cauza trecerii unui curent de ap\u0103, fie din lipsa de umiditate \u00een zona afectat\u0103 de alunecare;<\/li>\n<li>Blocarea albiei cauzat\u0103 de pr\u0103bu\u0219irea unui baraj de p\u0103m\u00e2nt sau de c\u0103derea arborilor.<\/li>\n<\/ul>\n<p>[\/vc_column_text][\/vc_column][\/vc_row][vc_row][vc_column][vc_column_text css=&#8221;&#8221;]<\/p>\n<p style=\"text-align: justify\">\u00centr-un eveniment de curgere detritic\u0103 pot fi distinse dou\u0103 zone principale: <em>bazinul de drenaj<\/em> \u0219i <em>conoida<\/em>.<br \/>\nPrimul (numit \u0219i bazin hidrografic) este zona \u00een care evenimentul meteorologic erodeaz\u0103 \u0219i transport\u0103 materialul detritic c\u0103tre o zon\u0103 de depunere, adic\u0103 <em>conoida<\/em> (sau <em>conul de dejec\u021bie<\/em>). Aceste dou\u0103 elemente sunt conectate prin <em>canalul de alimentare<\/em> (sau <em>canalul de curgere<\/em>), care corespunde de obicei cu albia r\u00e2ului. La cap\u0103tul canalului de alimentare \u00eencepe conoida, aici afl\u00e2ndu-se \u0219i sec\u021biunea de \u00eenchidere a bazinului.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify\">Conoida poate fi \u00eemp\u0103r\u021bit\u0103 \u00een:<\/p>\n<ul style=\"text-align: justify\">\n<li><em>inactiv\u0103<\/em>, dac\u0103 nu este (previzibil) afectat\u0103 de fenomene de rev\u0103rsare;<\/li>\n<li><em>activ\u0103<\/em>, unde persist\u0103 fenomene de depunere, eroziune \u0219i rev\u0103rsare.<\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"text-align: justify\">Aceasta din urm\u0103 este, la r\u00e2ndul ei, \u00eemp\u0103r\u021bit\u0103 \u00een trei zone:<\/p>\n<ol style=\"text-align: justify\">\n<li><em>Proximal\u0103<\/em>: zona \u00een care se acumuleaz\u0103 depozite grosiere provenite din primele momente ale curgerii;<\/li>\n<li><em>Medial\u0103<\/em>;<\/li>\n<li><em>Distal\u0103<\/em>.<\/li>\n<\/ol>\n<p style=\"text-align: justify\">Tr\u0103s\u0103turile comune, at\u00e2t morfologice c\u00e2t \u0219i fizice, ale mai multor fenomene de <em>debris flow<\/em> pot fi rezumate astfel:<\/p>\n<ul>\n<li style=\"text-align: justify\">Avansul, format dintr-un front \u0219i, lateral, din elemente litice de mari dimensiuni \u0219i o coad\u0103 mai lichid\u0103;<\/li>\n<li style=\"text-align: justify\">Canal de curgere cu form\u0103 de <em>U<\/em>;<\/li>\n<li style=\"text-align: justify\">Ac\u021biune puternic\u0103 de dislocare \u0219i dobor\u00e2re a vegeta\u021biei de pe marginile canalului;<\/li>\n<li style=\"text-align: justify\">Cre\u0219terea vitezei curgerii \u00een valuri succesive, dar mereu sub viteza unui curent lichid;<\/li>\n<li style=\"text-align: justify\">Curgerea urmeaz\u0103 albia, dar poate forma diguri proprii \u00een interiorul c\u0103rora se scurge.<\/li>\n<\/ul>\n<p>[\/vc_column_text][\/vc_column][\/vc_row][vc_row][vc_column][vc_single_image image=&#8221;13412&#8243; img_size=&#8221;full&#8221; alignment=&#8221;center&#8221; onclick=&#8221;zoom&#8221; css=&#8221;&#8221;][vc_column_text css=&#8221;&#8221;]<\/p>\n<p style=\"text-align: center\">Fig. 1 \u2013 Morfologia unei curgeri detritice (<em>debris flow<\/em>). Preluat din<\/p>\n<p>[\/vc_column_text][\/vc_column][\/vc_row][vc_row][vc_column][vc_column_text css=&#8221;&#8221;]<\/p>\n<p style=\"text-align: justify\">Este posibil s\u0103 fie identificate anumite m\u0103rimi tipice ale unei curgeri detritice (<em>debris flow<\/em>) (Figura 2), precum:<\/p>\n<ol>\n<li style=\"text-align: justify\">Altitudinea punctului cel mai \u00eenalt din care s-a declan\u0219at curgerea (<em>H<sub>max<\/sub><\/em>, altitudine fa\u021b\u0103 de nivelul m\u0103rii) [m];<\/li>\n<li style=\"text-align: justify\">Altitudinea de \u00eenceput a depozitului de material, sau v\u00e2rful conoidei (<em>H<sub>min<\/sub><\/em>, altitudine fa\u021b\u0103 de nivelul m\u0103rii) [m];<\/li>\n<li style=\"text-align: justify\">Altitudinea unde se termin\u0103 depozitul de material (<em>H<sub>u<\/sub><\/em>, altitudine fa\u021b\u0103 de nivelul m\u0103rii) [m];<\/li>\n<li style=\"text-align: justify\">Diferen\u021ba de nivel \u00eentre punctele 1 \u0219i 2, <em>H<\/em> [m];<\/li>\n<li style=\"text-align: justify\">Diferen\u021ba total\u0103 de nivel a curgerii [m];<\/li>\n<li style=\"text-align: justify\">Lungimea curgerii detritice \u00eentre punctul de declan\u0219are \u0219i punctul de \u00eenceput al depozitului, <em>L<\/em> [m];<\/li>\n<li style=\"text-align: justify\">Lungimea conoidei, <em>L<sub>c<\/sub><\/em> [m];<\/li>\n<li style=\"text-align: justify\">Lungimea total\u0103 a traseului curgerii, <em>L<sub>TOT<\/sub><\/em> [m];<\/li>\n<li style=\"text-align: justify\">Panta medie a ni\u0219ei de desprindere [\u00b0];<\/li>\n<li style=\"text-align: justify\">Panta medie a traseului de curgere (echivalent\u0103 cu cea a albiei toren\u021biale) = arctan [(H<sub>max<\/sub> \u2013 H<sub>min<\/sub>)\/L] [\u00b0];<\/li>\n<li style=\"text-align: justify\">Panta medie a conoidei = arctan [(H<sub>min<\/sub> \u2013 H<sub>u<\/sub>)\/L] [\u00b0];<\/li>\n<li style=\"text-align: justify\">L\u0103\u021bimea medie a ni\u0219ei de desprindere [m];<\/li>\n<li style=\"text-align: justify\">L\u0103\u021bimea medie a albiei [m];<\/li>\n<li style=\"text-align: justify\">L\u0103\u021bimea medie a conoidei [m];<\/li>\n<li style=\"text-align: justify\">Volumul estimat al masei mobilizate de <em>debris flow<\/em>, pornind de la ni\u0219a de desprindere [m\u00b3] \u0219i aria conoidei [m\u00b2];<\/li>\n<li style=\"text-align: justify\">Ad\u00e2ncimea medie a materialului mobilizat \u00een zona de alimentare [m].<\/li>\n<\/ol>\n<p>[\/vc_column_text][\/vc_column][\/vc_row][vc_row][vc_column][vc_single_image image=&#8221;13417&#8243; img_size=&#8221;full&#8221; alignment=&#8221;center&#8221; onclick=&#8221;zoom&#8221; css=&#8221;&#8221;][vc_column_text css=&#8221;&#8221;]<\/p>\n<p style=\"text-align: center\">Fig. 2 \u2013 M\u0103rimi fizice de m\u0103surat \u00eentr-o curgere detritic\u0103 (<em>debris flow<\/em>), dup\u0103 Lorente (2003)<\/p>\n<p>[\/vc_column_text][\/vc_column][\/vc_row][vc_row][vc_column][vc_column_text css=&#8221;&#8221;]<\/p>\n<h3 style=\"text-align: justify\">Caracteristici morfometrice ale curgerilor detritice (debris flow)<\/h3>\n<p style=\"text-align: justify\">\u00cen studiul curgerilor detritice este important s\u0103 fie analizat \u0219i contextul morfologic \u00een care acestea se dezvolt\u0103, adic\u0103 tr\u0103s\u0103turile bazinului hidrografic aferent. Parametrii relevan\u021bi sunt:<\/p>\n<ul>\n<li style=\"text-align: justify\"><em>Suprafa\u021ba bazinului<\/em> (S);<\/li>\n<li style=\"text-align: justify\"><em>Perimetrul bazinului<\/em> (P);<\/li>\n<li style=\"text-align: justify\"><em>Lungimea medie a bazinului<\/em> (L): P\/4 + \u221a[(P\/4)\u00b2 \u2013 S];<\/li>\n<li style=\"text-align: justify\"><em>Altitudinea maxim\u0103<\/em> (HM): altitudinea cea mai mare din bazin;<\/li>\n<li style=\"text-align: justify\"><em>Altitudinea minim\u0103<\/em> (H0): altitudinea minim\u0103 a bazinului, corespunz\u0103toare sec\u021biunii de \u00eenchidere;<\/li>\n<li style=\"text-align: justify\"><em>Energia reliefului<\/em>: HM \u2013 H0;<\/li>\n<li><em>Altitudinea medie a bazinului<\/em> (<em>qmedia<\/em>):<\/li>\n<\/ul>\n<table class=\" aligncenter\" style=\"width: 204px;border-collapse: collapse;border-style: none\">\n<tbody>\n<tr style=\"border-style: none\">\n<td style=\"width: 97px;vertical-align: middle;text-align: center;border-style: none\">q<sub>media<\/sub> =<\/td>\n<td style=\"width: 98px;vertical-align: middle;text-align: center;border-style: none\">\u2211q<sub>i<\/sub> Ai<\/p>\n<hr \/>\n<p>S<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n<p style=\"padding-left: 40px\">Unde:<\/p>\n<p style=\"padding-left: 40px\"><em>Ai<\/em> = suprafe\u021be cuprinse \u00eentre dou\u0103 curbe de nivel succesive aflate \u00een interiorul perimetrului bazinului;<\/p>\n<p style=\"padding-left: 40px\"><em>qi+1<\/em> \u0219i <em>qi\u20131<\/em> = altitudinile celor dou\u0103 curbe de nivel;<\/p>\n<p style=\"padding-left: 40px\"><em>qi<\/em> = media dintre dou\u0103 altitudini: (qi+1 \u2013 qi\u20131)\/2<\/p>\n<ul>\n<li><em>\u00cen\u0103l\u021bimea medie a bazinului<\/em> (<em>Hmedia<\/em>): diferen\u021ba dintre altitudinea medie a bazinului \u0219i altitudinea maxim\u0103, adic\u0103 <em>qmedia \u2013 HM<\/em>;<\/li>\n<li><em>Panta medie a bazinului<\/em> (<em>Qmedia<\/em>):<\/li>\n<\/ul>\n<table class=\" aligncenter\" style=\"width: 21.5441%;border-collapse: collapse;border-style: none\">\n<tbody>\n<tr style=\"border-style: none\">\n<td style=\"width: 97px;vertical-align: middle;text-align: center;border-style: none\"><sub><span style=\"font-size: 14px\">Q<\/span>media<\/sub> =<\/td>\n<td style=\"width: 98px;vertical-align: middle;text-align: center;border-style: none\">eq<\/p>\n<hr \/>\n<p>S<\/td>\n<td style=\"width: 98px;vertical-align: middle;text-align: center;border-style: none\">\u2211l<sub>i<\/sub><\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n<p style=\"padding-left: 40px\">Unde:<br \/>\n<em>eq<\/em> = echidistan\u021ba curbelor de nivel de pe harta topografic\u0103;<br \/>\n<em>li<\/em> = lungimea total\u0103 a curbelor de nivel aflate \u00een interiorul perimetrului bazinului.<\/p>\n<ul>\n<li>Factorul de form\u0103 (F):<br \/>\n<table class=\" aligncenter\" style=\"border-collapse: collapse;border-style: none;width: 14.4231%\">\n<tbody>\n<tr style=\"border-style: none\">\n<td style=\"width: 97px;vertical-align: middle;text-align: center;border-style: none\">F =<\/td>\n<td style=\"width: 98px;vertical-align: middle;text-align: center;border-style: none\">0.89 L<\/p>\n<hr \/>\n<p>\u221aS<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>Raportul de circularitate (Rc):<br \/>\n<table class=\" aligncenter\" style=\"border-collapse: collapse;border-style: none\">\n<tbody>\n<tr style=\"border-style: none\">\n<td style=\"width: 97px;vertical-align: middle;border-style: none\">R<sub>c<\/sub> =<\/td>\n<td style=\"width: 98px;vertical-align: middle;text-align: center;border-style: none\">S<\/p>\n<hr \/>\n<p>L<sup>2<\/sup><\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n<\/li>\n<li>Num\u0103rul Melton (IM):<br \/>\n<table class=\" aligncenter\" style=\"border-collapse: collapse;border-style: none\">\n<tbody>\n<tr style=\"border-style: none\">\n<td style=\"width: 97px;vertical-align: middle;text-align: center;border-style: none\">I<sub>M<\/sub> =<\/td>\n<td style=\"width: 98px;vertical-align: middle;text-align: center;border-style: none\">H<sub>M<\/sub> &#8211; H<sub>0<\/sub><\/p>\n<hr \/>\n<p>S<sup>-0.5<\/sup><\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n<\/li>\n<\/ul>\n<p>[\/vc_column_text][\/vc_column][\/vc_row][vc_row][vc_column][vc_column_text css=&#8221;&#8221;]<\/p>\n<h3>Condi\u021bii de declan\u0219are a curgerilor detritice (debris flow)<\/h3>\n<p style=\"text-align: justify\">Fenomenul de <em>debris flow<\/em> este declan\u0219at de un eveniment pluvial brusc, de intensitate ridicat\u0103 \u0219i durat\u0103 scurt\u0103, sau de o topire rapid\u0103 a z\u0103pezii, \u00eentr-un material (sol) deja saturat \u0219i afectat anterior de precipita\u021bii. Cei doi parametri considera\u021bi \u00een analiza hidrologic\u0103 sunt <em>durata evenimentului<\/em> \u0219i <em>intensitatea precipita\u021biilor<\/em>.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify\">Dup\u0103 \u00eencheierea evenimentului, este util s\u0103 se estimeze <em>debitul critic<\/em>, \u021bin\u00e2nd cont de transportul solid. Schoklitsch (1963) a propus o formul\u0103 empiric\u0103 pentru calculul transportului solid, identific\u00e2nd valoarea pragului de debit lichid ini\u021bial peste care se declan\u0219eaz\u0103 mi\u0219carea de antrenare a particulelor solide \u00een albie:<\/p>\n<p style=\"text-align: center\">Q<sub>cr<\/sub> = (0.6 * B *d<sub>50<\/sub>2)\/S<sup>7\/6<\/sup><\/p>\n<p style=\"text-align: justify\">Unde:<\/p>\n<p><em>Qcr<\/em> = debitul lichid critic [m\u00b3\/s];<\/p>\n<p><em>B<\/em> = l\u0103\u021bimea medie activ\u0103 a albiei \u00een zona de declan\u0219are, adic\u0103 acea zon\u0103 care contribuie cel mai mult la transportul solid [m];<\/p>\n<p><em>d\u2085\u2080<\/em> = diametrul mediu al particulelor din materialul situat \u00een zona de alimentare a curgerii [m];<\/p>\n<p><em>S<\/em> = suprafa\u021ba bazinului [km\u00b2].<\/p>\n<p style=\"text-align: justify\">Compararea acestui debit critic cu cel generat de precipita\u021bii permite estimarea probabilit\u0103\u021bii ca o curgere detritic\u0103 (<em>debris flow<\/em>) s\u0103 se declan\u0219eze sau nu. Estimarea debitului rezultat din precipita\u021bii este func\u021bie de <em>timpul de concentrare<\/em> al bazinului, <em>intensitatea ploii<\/em> \u0219i <em>tirantul hidric<\/em>.<\/p>\n<p>[\/vc_column_text][\/vc_column][\/vc_row][vc_row][vc_column][vc_column_text css=&#8221;&#8221;]<\/p>\n<h3 style=\"text-align: justify\">Condi\u021bii fizice ale curgerilor detritice<\/h3>\n<p style=\"text-align: justify\">Situa\u021biile de echilibru \u00eentr-un material granular sunt asigurate de raportul dintre componenta normal\u0103 \u0219i componenta tangen\u021bial\u0103 a for\u021belor destabilizatoare, iar acest raport trebuie s\u0103 fie mai mic dec\u00e2t tangenta unghiului de frecare intern\u0103 al materialului \u00een cauz\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify\">O curgere detritic\u0103 (<em>debris flow<\/em>) se poate declan\u0219a, \u00een medie, pe pante cuprinse \u00eentre 14\u00b0 \u0219i 23\u00b0. Pentru valori mai mari, alunecarea materialului poate avea loc chiar \u0219i \u00een absen\u021ba unei curgeri de ap\u0103 la suprafa\u021b\u0103 sau \u00een condi\u021bii de teren aparent stabil, ori ca urmare a unei instabilit\u0103\u021bi generale.<br \/>\nPentru pante mai mici de 14\u00b0, poate ap\u0103rea un flux imatur de detritus sau, \u00een anumite condi\u021bii, un transport de fund.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify\">Pentru a avea loc transportul de fund, trebuie \u00eendeplinit\u0103 condi\u021bia de dep\u0103\u0219ire a for\u021bei de trac\u021biune critic\u0103 \u2013 adic\u0103 efortul pentru care coloanal de ap\u0103 este capabil\u0103 s\u0103 mobilizeze un granulat de un anumit diametru <em>d<\/em> atribuit.<\/p>\n<p>[\/vc_column_text][\/vc_column][\/vc_row][vc_row][vc_column][vc_column_text css=&#8221;&#8221;]<\/p>\n<h3 style=\"text-align: justify\"><strong>Condi\u021bii geotehnice<\/strong><\/h3>\n<p style=\"text-align: justify\">Metoda cel mai frecvent utilizat\u0103 pentru verificarea condi\u021biilor de stabilitate este reprezentat\u0103 de <em>factorul de siguran\u021b\u0103<\/em>, care exprim\u0103 raportul dintre rezisten\u021ba la forfecare disponibil\u0103 \u0219i for\u021ba de forfecare mobilizat\u0103 \u2014 a\u0219a-numita <em>metod\u0103 a versantului indefinit<\/em> (Figura 3).<\/p>\n<p>[\/vc_column_text][\/vc_column][\/vc_row][vc_row bg_type=&#8221;bg_color&#8221; bg_color_value=&#8221;#f7f7f7&#8243;][vc_column width=&#8221;1\/2&#8243;]<style type=\"text\/css\" data-type=\"the7_shortcodes-inline-css\">.gallery-carousel-shortcode.gallery-carousel-shortcode-id-fa08c792e99c4a77b408e4d8c1dd724b.owl-carousel .owl-nav div {\n  width: 36px;\n  height: 36px;\n  border-radius: 500px;\n}\n.dt-arrow-border-on.gallery-carousel-shortcode.gallery-carousel-shortcode-id-fa08c792e99c4a77b408e4d8c1dd724b.owl-carousel .owl-nav div:not(:hover):before {\n  border-width: 0px;\n}\n.dt-arrow-hover-border-on.gallery-carousel-shortcode.gallery-carousel-shortcode-id-fa08c792e99c4a77b408e4d8c1dd724b.owl-carousel .owl-nav div:hover:after {\n  border-width: 0px;\n}\n.gallery-carousel-shortcode.gallery-carousel-shortcode-id-fa08c792e99c4a77b408e4d8c1dd724b.owl-carousel .owl-nav div.owl-prev {\n  top: 50%;\n  transform: translateY(calc(-50% + 0px));\n  left: 0px;\n}\n@media all and (-ms-high-contrast: none) {\n  .gallery-carousel-shortcode.gallery-carousel-shortcode-id-fa08c792e99c4a77b408e4d8c1dd724b.owl-carousel .owl-nav div.owl-prev {\n    transform: translateY(-50%);\n    margin-top: 0px;\n  }\n}\n.gallery-carousel-shortcode.gallery-carousel-shortcode-id-fa08c792e99c4a77b408e4d8c1dd724b.owl-carousel .owl-nav div.owl-prev i {\n  padding: 0px 0px 0px 0px;\n}\n.gallery-carousel-shortcode.gallery-carousel-shortcode-id-fa08c792e99c4a77b408e4d8c1dd724b.owl-carousel .owl-nav div.owl-next {\n  top: 50%;\n  transform: translateY(calc(-50% + 0px));\n  right: 0px;\n}\n@media all and (-ms-high-contrast: none) {\n  .gallery-carousel-shortcode.gallery-carousel-shortcode-id-fa08c792e99c4a77b408e4d8c1dd724b.owl-carousel .owl-nav div.owl-next {\n    transform: translateY(-50%);\n    margin-top: 0px;\n  }\n}\n.gallery-carousel-shortcode.gallery-carousel-shortcode-id-fa08c792e99c4a77b408e4d8c1dd724b.owl-carousel .owl-nav div.owl-next i {\n  padding: 0px 0px 0px 0px;\n}\n.gallery-carousel-shortcode.gallery-carousel-shortcode-id-fa08c792e99c4a77b408e4d8c1dd724b.owl-carousel .owl-nav i {\n  font-size: 18px;\n}\n.gallery-carousel-shortcode.gallery-carousel-shortcode-id-fa08c792e99c4a77b408e4d8c1dd724b.owl-carousel .owl-nav div:not(:hover) i,\n.gallery-carousel-shortcode.gallery-carousel-shortcode-id-fa08c792e99c4a77b408e4d8c1dd724b.owl-carousel .owl-nav div:not(:hover) i:before {\n  color: #ffffff;\n  background: none;\n}\n.gallery-carousel-shortcode.gallery-carousel-shortcode-id-fa08c792e99c4a77b408e4d8c1dd724b.owl-carousel .owl-nav div:hover i,\n.gallery-carousel-shortcode.gallery-carousel-shortcode-id-fa08c792e99c4a77b408e4d8c1dd724b.owl-carousel .owl-nav div:hover i:before {\n  color: rgba(255,255,255,0.75);\n  background: none;\n}\n.gallery-carousel-shortcode.gallery-carousel-shortcode-id-fa08c792e99c4a77b408e4d8c1dd724b .owl-dots {\n  top: calc(100% + 20px);\n  left: 50%;\n  transform: translateX(calc(-50% + 0px));\n}\n@media all and (-ms-high-contrast: none) {\n  .gallery-carousel-shortcode.gallery-carousel-shortcode-id-fa08c792e99c4a77b408e4d8c1dd724b .owl-dots {\n    transform: translateX(-50%);\n    margin-left: 0px;\n  }\n}\n.gallery-carousel-shortcode.gallery-carousel-shortcode-id-fa08c792e99c4a77b408e4d8c1dd724b .owl-dot {\n  width: 10px;\n  height: 10px;\n  margin: 0 8px;\n}\n@media screen and (max-width: 778px) {\n  .gallery-carousel-shortcode.gallery-carousel-shortcode-id-fa08c792e99c4a77b408e4d8c1dd724b.hide-arrows .owl-nav a {\n    display: none;\n  }\n}\n@media screen and (max-width: 778px) {\n  .gallery-carousel-shortcode.gallery-carousel-shortcode-id-fa08c792e99c4a77b408e4d8c1dd724b.reposition-arrows .owl-nav .owl-prev {\n    top: 50%;\n    transform: translateY(calc(-50% + 0px));\n    left: 10px;\n  }\n  .gallery-carousel-shortcode.gallery-carousel-shortcode-id-fa08c792e99c4a77b408e4d8c1dd724b.reposition-arrows .owl-nav .owl-next {\n    top: 50%;\n    transform: translateY(calc(-50% + 0px));\n    right: 10px;\n  }\n}\n@media screen and (max-width: 778px) and all and (-ms-high-contrast: none) {\n  .gallery-carousel-shortcode.gallery-carousel-shortcode-id-fa08c792e99c4a77b408e4d8c1dd724b.reposition-arrows .owl-nav .owl-prev {\n    transform: translateY(-50%);\n    margin-top: 0px;\n  }\n}\n@media screen and (max-width: 778px) and all and (-ms-high-contrast: none) {\n  .gallery-carousel-shortcode.gallery-carousel-shortcode-id-fa08c792e99c4a77b408e4d8c1dd724b.reposition-arrows .owl-nav .owl-next {\n    transform: translateY(-50%);\n    margin-top: 0px;\n  }\n}\n.gallery-carousel-shortcode.gallery-carousel-shortcode-id-fa08c792e99c4a77b408e4d8c1dd724b figure,\n.gallery-carousel-shortcode.gallery-carousel-shortcode-id-fa08c792e99c4a77b408e4d8c1dd724b .rollover,\n.gallery-carousel-shortcode.gallery-carousel-shortcode-id-fa08c792e99c4a77b408e4d8c1dd724b img,\n.gallery-carousel-shortcode.gallery-carousel-shortcode-id-fa08c792e99c4a77b408e4d8c1dd724b .gallery-rollover {\n  border-radius: 0px;\n}\n.gallery-carousel-shortcode.gallery-carousel-shortcode-id-fa08c792e99c4a77b408e4d8c1dd724b.enable-bg-rollover .gallery-rollover {\n  background: -webkit-linear-gradient();\n  background: linear-gradient();\n}\n.gallery-carousel-shortcode.gallery-carousel-shortcode-id-fa08c792e99c4a77b408e4d8c1dd724b.enable-img-shadow .owl-stage-outer {\n  padding: 14px 0;\n}\n.gallery-carousel-shortcode.gallery-carousel-shortcode-id-fa08c792e99c4a77b408e4d8c1dd724b.enable-bg-rollover.hover-scale figure .rollover:after {\n  background: -webkit-linear-gradient();\n  background: linear-gradient();\n}\n.gallery-carousel-shortcode.gallery-carousel-shortcode-id-fa08c792e99c4a77b408e4d8c1dd724b.gallery-shortcode .gallery-zoom-ico {\n  width: 44px;\n  height: 44px;\n  line-height: 44px;\n  border-radius: 100px;\n  margin: -22px 0 0 -22px;\n  border-width: 0px;\n}\n.dt-icon-bg-on.gallery-carousel-shortcode.gallery-carousel-shortcode-id-fa08c792e99c4a77b408e4d8c1dd724b.gallery-shortcode .gallery-zoom-ico {\n  background: rgba(255,255,255,0.3);\n  box-shadow: none;\n}\n.gallery-carousel-shortcode.gallery-carousel-shortcode-id-fa08c792e99c4a77b408e4d8c1dd724b.gallery-shortcode .gallery-zoom-ico:before,\n.gallery-carousel-shortcode.gallery-carousel-shortcode-id-fa08c792e99c4a77b408e4d8c1dd724b.gallery-shortcode .gallery-zoom-ico span {\n  font-size: 32px;\n  line-height: 44px;\n  color: #ffffff;\n  background: none;\n}<\/style><div class=\"owl-carousel gallery-carousel-shortcode gallery-shortcode  dt-gallery-container dt-owl-carousel-call gallery-carousel-shortcode-id-fa08c792e99c4a77b408e4d8c1dd724b quick-scale-img enable-bg-rollover meta-info-off dt-arrow-border-on dt-arrow-hover-border-on bullets-small-dot-stroke reposition-arrows dt-icon-bg-off arrows-bg-on disable-arrows-hover-bg arrows-hover-bg-on  hover-fade \" data-scroll-mode=\"1\" data-col-num=\"1\" data-wide-col-num=\"1\" data-laptop-col=\"1\" data-h-tablet-columns-num=\"1\" data-v-tablet-columns-num=\"1\" data-phone-columns-num=\"1\" data-col-gap=\"10\" data-stage-padding=\"0\" data-speed=\"600\" data-autoplay=\"false\" data-autoplay_speed=\"6000\" data-arrows=\"true\" data-bullet=\"false\" data-next-icon=\"icon-ar-017-r\" data-prev-icon=\"icon-ar-017-l\" data-img-shadow-size=\"12px\" data-img-shadow-spread=\"3px\"><div data-post-id=\"13483\" data-date=\"2025-04-08T13:31:28+00:00\" data-name=\"schema_3 pendio indefinito geoapp geostru\"><figure class=\"post\"><a href=\"https:\/\/blog.geostru.eu\/wp-content\/uploads\/sites\/9\/2025\/04\/schema_3-pendio-indefinito-geoapp-geostru.png\" class=\"rollover dt-pswp-item layzr-bg\" data-large_image_width=\"545\" data-large_image_height=\"218\" data-dt-img-description=\"\" title=\"schema_3 pendio indefinito geoapp geostru\"><img fetchpriority=\"high\" decoding=\"async\" class=\"preload-me owl-lazy-load aspect\" src=\"data:image\/svg+xml,%3Csvg%20xmlns%3D&#39;http%3A%2F%2Fwww.w3.org%2F2000%2Fsvg&#39;%20viewBox%3D&#39;0%200%20545%20218&#39;%2F%3E\" data-src=\"https:\/\/blog.geostru.eu\/wp-content\/uploads\/sites\/9\/2025\/04\/schema_3-pendio-indefinito-geoapp-geostru.png\" data-srcset=\"https:\/\/blog.geostru.eu\/wp-content\/uploads\/sites\/9\/2025\/04\/schema_3-pendio-indefinito-geoapp-geostru.png 545w\" loading=\"eager\" style=\"--ratio: 545 \/ 218\" sizes=\"(max-width: 545px) 100vw, 545px\" alt=\"\" width=\"545\" height=\"218\"  \/><span class=\"gallery-rollover\"><span class=\"gallery-zoom-ico icomoon-the7-font-the7-zoom-06\"><span><\/span><\/span><\/span><\/a><\/figure><\/div><\/div>[\/vc_column][vc_column width=&#8221;1\/2&#8243;][vc_column_text css=&#8221;&#8221;]<\/p>\n<h3 style=\"text-align: justify\"><strong>Geoapp\u00a0<\/strong><a href=\"https:\/\/geoapp.geostru.eu\/app\/analisi-di-stabilita-pendio-indefinito\/?lang=ro\"><strong>Analiza stabilit\u0103\u021bii unui versant nedefinit<\/strong><\/a><\/h3>\n<p style=\"text-align: justify\"><strong>Aplica\u021bia pentru analiza stabilit\u0103\u021bii unui versant nedefinit <\/strong>permite evaluarea stabilit\u0103\u021bii p\u00e2n\u0103 la 3 straturi de sol. De asemenea, este posibil s\u0103 se ia \u00een considerare prezen\u021ba p\u00e2nzei freatice.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify\">Ofer\u0103 op\u021biuni de salvare, deschidere a lucr\u0103rii \u0219i imprimare a raportului de calcul \u00een format *.docx.<\/p>\n<p>[\/vc_column_text][vc_row_inner css=&#8221;.vc_custom_1742399485568{margin-bottom: 35px !important;}&#8221;][vc_column_inner width=&#8221;1\/2&#8243;]<div class=\"text-centered\"><a href=\"https:\/\/geoapp.geostru.eu\/app\/analisi-di-stabilita-pendio-indefinito\/?lang=ro\" class=\"btn-shortcode dt-btn-m dt-btn default-btn-color default-btn-hover-color default-btn-bg-color default-btn-bg-hover-color\" target=\"_blank\" id=\"dt-btn-1\" rel=\"noopener\"><span>Acceseaz\u0103 Geoapp<\/span><\/a><\/div>[\/vc_column_inner][vc_column_inner width=&#8221;1\/2&#8243;][\/vc_column_inner][\/vc_row_inner][\/vc_column][\/vc_row][vc_row][vc_column][vc_single_image image=&#8221;13504&#8243; img_size=&#8221;full&#8221; alignment=&#8221;center&#8221; css=&#8221;&#8221;][vc_column_text css=&#8221;&#8221;]<\/p>\n<p style=\"text-align: center\">Figura 3 &#8211; Model al versantului nedefinit<\/p>\n<p>[\/vc_column_text][\/vc_column][\/vc_row][vc_row][vc_column][vc_column_text css=&#8221;&#8221;]<\/p>\n<p><strong>Unde:<\/strong><\/p>\n<p>\u0398 = \u00eenclinarea versantului, adic\u0103 \u00eenclinarea suprafe\u021bei de alunecare<\/p>\n<p><em>z<\/em> = grosimea masei de alunecare (supus\u0103 curgerii)<\/p>\n<p><em>h\u2080<\/em> = \u00een\u0103l\u021bimea fluxului de ap\u0103 deasupra solului<\/p>\n<p><em>\u03bbf<\/em> = unghiul dintre direc\u021bia vectorilor de curgere \u0219i normala versantului<\/p>\n<p>Se iau \u00een calcul dou\u0103 ipoteze:<\/p>\n<p>1 &#8211; NIVELUL APEI COINCIDE CU VERSANTUL SAU SE AFL\u0102 LA O ALTITUDINE MAI JOS DE ACESTA (H<sub>0<\/sub> = 0)<br \/>\nPresupun\u00e2nd c\u0103 terenul este complet saturat, factorul de siguran\u021b\u0103 (<em>FS<\/em>) este dat de:<\/p>\n<table class=\" aligncenter\" style=\"border-collapse: collapse;border-style: none;width: 42.0113%\">\n<tbody>\n<tr style=\"border-style: none\">\n<td style=\"width: 6.97799%;vertical-align: middle;text-align: center;border-style: none\">F<sub>S<\/sub> =<\/td>\n<td style=\"width: 54.6785%;vertical-align: middle;text-align: center;border-style: none\">C&#8217; +(z \u03b3<sub>s<\/sub> cos<sup>2<\/sup>(\u03b8) &#8211; u<sub>p<\/sub>) tan(<em>\u03a6&#8217;)<\/em><\/p>\n<hr \/>\n<p>z \u03b3<sub>s <\/sub>sen(\u03b8) cos(\u03b8)<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n<p>Unde:<\/p>\n<p><em>c\u2019<\/em> = coeziunea solului \u00een termeni de eforturi eficiente<\/p>\n<p><em>\u03a6\u2019<\/em> = unghiul de frecare intern\u0103 a solului \u00een termeni de eforturi eficiente<\/p>\n<p><em>\u03b3s<\/em> = greutatea volumic\u0103 a solului saturat<\/p>\n<p><em>up<\/em> = presiunea intersti\u021bial\u0103 (\u00een pori), calculat\u0103 dup\u0103 rela\u021bia:<\/p>\n<table class=\" aligncenter\" style=\"width: 100%;border-collapse: collapse;border-style: none\">\n<tbody>\n<tr style=\"border-style: none\">\n<td style=\"width: 5.39349%;vertical-align: middle;text-align: center;border-style: none\">u<sub>p<\/sub> =<\/td>\n<td style=\"border-style: none;vertical-align: middle;width: 9.24563%\">\u03b3<sub>w<\/sub> z (1-<\/td>\n<td style=\"width: 31.241%;vertical-align: middle;text-align: center;border-style: none\">tan(\u03bb<sub>f<\/sub> + \u03b8 -90)<\/p>\n<hr \/>\n<p>tan(90-\u03b8) + tan (\u03bb<sub>f <\/sub>+ \u03b8-90)<\/td>\n<td style=\"width: 27.6364%;vertical-align: middle;text-align: center;border-style: none\">\n<p style=\"text-align: left\">)<\/p>\n<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n<p style=\"padding-left: 40px\">dove \u03b3<sub>w<\/sub> \u00e8 il peso di volume dell&#8217;acqua.<\/p>\n<p>2. EXISTEN\u021aA UNUI STRAT DE AP\u0102 \u00ceN CONDI\u021aII DE CURENT DEASUPRA TERENULUI (H<sub>0<\/sub>&gt;0)<\/p>\n<p>\u00cen acest caz, factorul de siguran\u021b\u0103 <em>FS<\/em> se calculeaz\u0103 cu rela\u021bia:<\/p>\n<table class=\" aligncenter\" style=\"border-collapse: collapse;border-style: none;width: 42.0113%\">\n<tbody>\n<tr style=\"border-style: none\">\n<td style=\"width: 6.97799%;vertical-align: middle;text-align: center;border-style: none\">F<sub>S<\/sub> =<\/td>\n<td style=\"width: 54.6785%;vertical-align: middle;text-align: center;border-style: none\">c&#8217; +(z \u03b3<sub>s<\/sub> cos<sup>2<\/sup>(\u03b8) &#8211; u<sub>p<\/sub>) tan(<em>\u03a6&#8217;)<\/em><\/p>\n<hr \/>\n<p>(z \u03b3<sub>s <\/sub>+ h \u03b3<sub>w<\/sub>) sen(\u03b8) cos(\u03b8)<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n<p>Genevois \u0219i colaboratorii introduc \u00een aceast\u0103 formulare direc\u021bia vectorului de curgere ca element suplimentar \u00een evaluarea stabilit\u0103\u021bii.[\/vc_column_text][\/vc_column][\/vc_row][vc_row][vc_column][vc_column_text css=&#8221;&#8221;]<\/p>\n<h3>Condi\u021bii de echilibru ale albiei<\/h3>\n<p style=\"text-align: justify\">Pe baza studiilor realizate la Universitatea din Napoli (Pica, 1972), privind determinarea debitului solid \u00een <em>debris flow<\/em> \u0219i a condi\u021biilor necesare pentru ca mi\u0219carea prin transport solid s\u0103 aib\u0103 loc, s-a ajuns la formularea unui parametru adimensional \u03c4*, care reprezint\u0103 efortul tangen\u021bial exercitat asupra pere\u021bilor albiei.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify\">Acest parametru este derivat din func\u021bia lui Shields, iar parametrii geometrici ai sec\u021biunii albiei sunt exprima\u021bi \u00een func\u021bie de debitul aflat \u00een regim de curgere permanent.<\/p>\n<table class=\" aligncenter\" style=\"border-collapse: collapse;border-style: none;width: 22.6215%;height: 122px\">\n<tbody>\n<tr style=\"border-style: none\">\n<td style=\"width: 12.6895%;border-style: none;text-align: center;vertical-align: middle\" scope=\"col\">\u03c4*=<\/td>\n<td style=\"width: 12.6895%;border-style: none;vertical-align: middle;text-align: center\">1<\/p>\n<hr \/>\n<p>\u0394<\/p>\n<p>&nbsp;<\/td>\n<td style=\"width: 25.379%;border-style: none;vertical-align: middle;text-align: center\">Q<sub>0<\/sub><sup>3\/8<\/sup> S<sup>13\/16<\/sup><\/p>\n<hr \/>\n<p>g<sup>3\/16<\/sup> d<sub>50<\/sub><sup>15\/16<\/sup><\/p>\n<p>&nbsp;<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n<p style=\"text-align: justify\">unde <em>d\u2085\u2080<\/em> este diametrul mediu al particulelor materialului, iar <em>\u0394<\/em> este diferen\u021ba de densitate relativ\u0103 \u00eentre material \u0219i ap\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify\">Cercetarea a eviden\u021biat urm\u0103toarele:<\/p>\n<ul>\n<li style=\"text-align: justify\">Pentru valori <strong>\u03c4* &lt; 0,2<\/strong>, transportul solid este practic inexistent, exist\u00e2nd o condi\u021bie de mi\u0219care incipient\u0103;<\/li>\n<li style=\"text-align: justify\">Pentru valori \u00eentre <strong>0,2 &lt; \u03c4* &lt; 0,5<\/strong>, transportul solid este selectiv, cu tendin\u021b\u0103 de a mobiliza materialul mai fin;<\/li>\n<li style=\"text-align: justify\">Pentru valori <strong>\u03c4* &gt; 0,5<\/strong>, \u00eentregul material al albiei este pus \u00een mi\u0219care.<\/li>\n<\/ul>\n<p>[\/vc_column_text][\/vc_column][\/vc_row][vc_row][vc_column][vc_column_text css=&#8221;&#8221;]<\/p>\n<blockquote><p>Bibliografie: Text extras \u0219i adaptat din cartea \u201eColate detritiche, stima del percorso e della pericolosit\u00e0\u201d \u2013 Alberto Bruschi \u2013 Flaccovio Editore, 2008.<\/p><\/blockquote>\n<p>[\/vc_column_text][\/vc_column][\/vc_row][vc_row bg_type=&#8221;bg_color&#8221; bg_color_value=&#8221;#f7f7f7&#8243;][vc_column width=&#8221;1\/2&#8243;]<style type=\"text\/css\" data-type=\"the7_shortcodes-inline-css\">.gallery-carousel-shortcode.gallery-carousel-shortcode-id-53a02daad3c10670cb8385600a5dd86e.owl-carousel .owl-nav div {\n  width: 36px;\n  height: 36px;\n  border-radius: 500px;\n}\n.dt-arrow-border-on.gallery-carousel-shortcode.gallery-carousel-shortcode-id-53a02daad3c10670cb8385600a5dd86e.owl-carousel .owl-nav div:not(:hover):before {\n  border-width: 0px;\n}\n.dt-arrow-hover-border-on.gallery-carousel-shortcode.gallery-carousel-shortcode-id-53a02daad3c10670cb8385600a5dd86e.owl-carousel .owl-nav div:hover:after {\n  border-width: 0px;\n}\n.gallery-carousel-shortcode.gallery-carousel-shortcode-id-53a02daad3c10670cb8385600a5dd86e.owl-carousel .owl-nav div.owl-prev {\n  top: 50%;\n  transform: translateY(calc(-50% + 0px));\n  left: 0px;\n}\n@media all and (-ms-high-contrast: none) {\n  .gallery-carousel-shortcode.gallery-carousel-shortcode-id-53a02daad3c10670cb8385600a5dd86e.owl-carousel .owl-nav div.owl-prev {\n    transform: translateY(-50%);\n    margin-top: 0px;\n  }\n}\n.gallery-carousel-shortcode.gallery-carousel-shortcode-id-53a02daad3c10670cb8385600a5dd86e.owl-carousel .owl-nav div.owl-prev i {\n  padding: 0px 0px 0px 0px;\n}\n.gallery-carousel-shortcode.gallery-carousel-shortcode-id-53a02daad3c10670cb8385600a5dd86e.owl-carousel .owl-nav div.owl-next {\n  top: 50%;\n  transform: translateY(calc(-50% + 0px));\n  right: 0px;\n}\n@media all and (-ms-high-contrast: none) {\n  .gallery-carousel-shortcode.gallery-carousel-shortcode-id-53a02daad3c10670cb8385600a5dd86e.owl-carousel .owl-nav div.owl-next {\n    transform: translateY(-50%);\n    margin-top: 0px;\n  }\n}\n.gallery-carousel-shortcode.gallery-carousel-shortcode-id-53a02daad3c10670cb8385600a5dd86e.owl-carousel .owl-nav div.owl-next i {\n  padding: 0px 0px 0px 0px;\n}\n.gallery-carousel-shortcode.gallery-carousel-shortcode-id-53a02daad3c10670cb8385600a5dd86e.owl-carousel .owl-nav i {\n  font-size: 18px;\n}\n.gallery-carousel-shortcode.gallery-carousel-shortcode-id-53a02daad3c10670cb8385600a5dd86e.owl-carousel .owl-nav div:not(:hover) i,\n.gallery-carousel-shortcode.gallery-carousel-shortcode-id-53a02daad3c10670cb8385600a5dd86e.owl-carousel .owl-nav div:not(:hover) i:before {\n  color: #ffffff;\n  background: none;\n}\n.gallery-carousel-shortcode.gallery-carousel-shortcode-id-53a02daad3c10670cb8385600a5dd86e.owl-carousel .owl-nav div:hover i,\n.gallery-carousel-shortcode.gallery-carousel-shortcode-id-53a02daad3c10670cb8385600a5dd86e.owl-carousel .owl-nav div:hover i:before {\n  color: rgba(255,255,255,0.75);\n  background: none;\n}\n.gallery-carousel-shortcode.gallery-carousel-shortcode-id-53a02daad3c10670cb8385600a5dd86e .owl-dots {\n  top: calc(100% + 20px);\n  left: 50%;\n  transform: translateX(calc(-50% + 0px));\n}\n@media all and (-ms-high-contrast: none) {\n  .gallery-carousel-shortcode.gallery-carousel-shortcode-id-53a02daad3c10670cb8385600a5dd86e .owl-dots {\n    transform: translateX(-50%);\n    margin-left: 0px;\n  }\n}\n.gallery-carousel-shortcode.gallery-carousel-shortcode-id-53a02daad3c10670cb8385600a5dd86e .owl-dot {\n  width: 10px;\n  height: 10px;\n  margin: 0 8px;\n}\n@media screen and (max-width: 778px) {\n  .gallery-carousel-shortcode.gallery-carousel-shortcode-id-53a02daad3c10670cb8385600a5dd86e.hide-arrows .owl-nav a {\n    display: none;\n  }\n}\n@media screen and (max-width: 778px) {\n  .gallery-carousel-shortcode.gallery-carousel-shortcode-id-53a02daad3c10670cb8385600a5dd86e.reposition-arrows .owl-nav .owl-prev {\n    top: 50%;\n    transform: translateY(calc(-50% + 0px));\n    left: 10px;\n  }\n  .gallery-carousel-shortcode.gallery-carousel-shortcode-id-53a02daad3c10670cb8385600a5dd86e.reposition-arrows .owl-nav .owl-next {\n    top: 50%;\n    transform: translateY(calc(-50% + 0px));\n    right: 10px;\n  }\n}\n@media screen and (max-width: 778px) and all and (-ms-high-contrast: none) {\n  .gallery-carousel-shortcode.gallery-carousel-shortcode-id-53a02daad3c10670cb8385600a5dd86e.reposition-arrows .owl-nav .owl-prev {\n    transform: translateY(-50%);\n    margin-top: 0px;\n  }\n}\n@media screen and (max-width: 778px) and all and (-ms-high-contrast: none) {\n  .gallery-carousel-shortcode.gallery-carousel-shortcode-id-53a02daad3c10670cb8385600a5dd86e.reposition-arrows .owl-nav .owl-next {\n    transform: translateY(-50%);\n    margin-top: 0px;\n  }\n}\n.gallery-carousel-shortcode.gallery-carousel-shortcode-id-53a02daad3c10670cb8385600a5dd86e figure,\n.gallery-carousel-shortcode.gallery-carousel-shortcode-id-53a02daad3c10670cb8385600a5dd86e .rollover,\n.gallery-carousel-shortcode.gallery-carousel-shortcode-id-53a02daad3c10670cb8385600a5dd86e img,\n.gallery-carousel-shortcode.gallery-carousel-shortcode-id-53a02daad3c10670cb8385600a5dd86e .gallery-rollover {\n  border-radius: 0px;\n}\n.gallery-carousel-shortcode.gallery-carousel-shortcode-id-53a02daad3c10670cb8385600a5dd86e.enable-bg-rollover .gallery-rollover {\n  background: -webkit-linear-gradient();\n  background: linear-gradient();\n}\n.gallery-carousel-shortcode.gallery-carousel-shortcode-id-53a02daad3c10670cb8385600a5dd86e.enable-img-shadow .owl-stage-outer {\n  padding: 14px 0;\n}\n.gallery-carousel-shortcode.gallery-carousel-shortcode-id-53a02daad3c10670cb8385600a5dd86e.enable-bg-rollover.hover-scale figure .rollover:after {\n  background: -webkit-linear-gradient();\n  background: linear-gradient();\n}\n.gallery-carousel-shortcode.gallery-carousel-shortcode-id-53a02daad3c10670cb8385600a5dd86e.gallery-shortcode .gallery-zoom-ico {\n  width: 44px;\n  height: 44px;\n  line-height: 44px;\n  border-radius: 100px;\n  margin: -22px 0 0 -22px;\n  border-width: 0px;\n}\n.dt-icon-bg-on.gallery-carousel-shortcode.gallery-carousel-shortcode-id-53a02daad3c10670cb8385600a5dd86e.gallery-shortcode .gallery-zoom-ico {\n  background: rgba(255,255,255,0.3);\n  box-shadow: none;\n}\n.gallery-carousel-shortcode.gallery-carousel-shortcode-id-53a02daad3c10670cb8385600a5dd86e.gallery-shortcode .gallery-zoom-ico:before,\n.gallery-carousel-shortcode.gallery-carousel-shortcode-id-53a02daad3c10670cb8385600a5dd86e.gallery-shortcode .gallery-zoom-ico span {\n  font-size: 32px;\n  line-height: 44px;\n  color: #ffffff;\n  background: none;\n}<\/style><div class=\"owl-carousel gallery-carousel-shortcode gallery-shortcode  dt-gallery-container dt-owl-carousel-call gallery-carousel-shortcode-id-53a02daad3c10670cb8385600a5dd86e quick-scale-img enable-bg-rollover meta-info-off dt-arrow-border-on dt-arrow-hover-border-on bullets-small-dot-stroke reposition-arrows dt-icon-bg-off arrows-bg-on disable-arrows-hover-bg arrows-hover-bg-on  hover-fade \" data-scroll-mode=\"1\" data-col-num=\"1\" data-wide-col-num=\"1\" data-laptop-col=\"1\" data-h-tablet-columns-num=\"1\" data-v-tablet-columns-num=\"1\" data-phone-columns-num=\"1\" data-col-gap=\"10\" data-stage-padding=\"0\" data-speed=\"600\" data-autoplay=\"false\" data-autoplay_speed=\"6000\" data-arrows=\"true\" data-bullet=\"false\" data-next-icon=\"icon-ar-017-r\" data-prev-icon=\"icon-ar-017-l\" data-img-shadow-size=\"12px\" data-img-shadow-spread=\"3px\"><div data-post-id=\"13465\" data-date=\"2025-04-08T13:21:27+00:00\" data-name=\"debris flow geoapp 2025 1\"><figure class=\"post\"><a href=\"https:\/\/blog.geostru.eu\/wp-content\/uploads\/sites\/9\/2025\/03\/debris-flow-geoapp-2025-1.jpg\" class=\"rollover dt-pswp-item layzr-bg\" data-large_image_width=\"2499\" data-large_image_height=\"1034\" data-dt-img-description=\"\" title=\"debris flow geoapp 2025 1\"><img decoding=\"async\" class=\"preload-me owl-lazy-load aspect\" src=\"data:image\/svg+xml,%3Csvg%20xmlns%3D&#39;http%3A%2F%2Fwww.w3.org%2F2000%2Fsvg&#39;%20viewBox%3D&#39;0%200%202499%201034&#39;%2F%3E\" data-src=\"https:\/\/blog.geostru.eu\/wp-content\/uploads\/sites\/9\/2025\/03\/debris-flow-geoapp-2025-1.jpg\" data-srcset=\"https:\/\/blog.geostru.eu\/wp-content\/uploads\/sites\/9\/2025\/03\/debris-flow-geoapp-2025-1.jpg 2499w\" loading=\"eager\" style=\"--ratio: 2499 \/ 1034\" sizes=\"(max-width: 2499px) 100vw, 2499px\" alt=\"\" width=\"2499\" height=\"1034\"  \/><span class=\"gallery-rollover\"><span class=\"gallery-zoom-ico icomoon-the7-font-the7-zoom-06\"><span><\/span><\/span><\/span><\/a><\/figure><\/div><div data-post-id=\"13469\" data-date=\"2025-04-08T13:22:12+00:00\" data-name=\"debris flow geoapp 2025 2\"><figure class=\"post\"><a href=\"https:\/\/blog.geostru.eu\/wp-content\/uploads\/sites\/9\/2025\/03\/debris-flow-geoapp-2025-2.jpg\" class=\"rollover dt-pswp-item layzr-bg\" data-large_image_width=\"2485\" data-large_image_height=\"1270\" data-dt-img-description=\"\" title=\"debris flow geoapp 2025 2\"><img decoding=\"async\" class=\"preload-me owl-lazy-load aspect\" src=\"data:image\/svg+xml,%3Csvg%20xmlns%3D&#39;http%3A%2F%2Fwww.w3.org%2F2000%2Fsvg&#39;%20viewBox%3D&#39;0%200%202485%201270&#39;%2F%3E\" data-src=\"https:\/\/blog.geostru.eu\/wp-content\/uploads\/sites\/9\/2025\/03\/debris-flow-geoapp-2025-2.jpg\" data-srcset=\"https:\/\/blog.geostru.eu\/wp-content\/uploads\/sites\/9\/2025\/03\/debris-flow-geoapp-2025-2.jpg 2485w\" loading=\"eager\" style=\"--ratio: 2485 \/ 1270\" sizes=\"(max-width: 2485px) 100vw, 2485px\" alt=\"\" width=\"2485\" height=\"1270\"  \/><span class=\"gallery-rollover\"><span class=\"gallery-zoom-ico icomoon-the7-font-the7-zoom-06\"><span><\/span><\/span><\/span><\/a><\/figure><\/div><\/div>[\/vc_column][vc_column width=&#8221;1\/2&#8243;][vc_column_text css=&#8221;&#8221;]<\/p>\n<h3><strong>Geoapp Debris Flow<\/strong><\/h3>\n<p>Aplica\u021bie online pentru calculul urm\u0103torilor parametri: debitul lichid estimat \u00een urma unui eveniment pluvial (<em>Q\u2080<\/em>), \u00een\u0103l\u021bimea coloanei de ap\u0103 format\u0103 dup\u0103 ploaie (<em>h\u2080<\/em>), intensitatea critic\u0103 a precipita\u021biei necesar\u0103 pentru declan\u0219area unei curgeri detritice (<em>Ipc<\/em>), grosimea stratului poten\u021bial erodabil de c\u0103tre curgere (<em>aL<\/em>), coloana de ap\u0103 critic\u0103 (ad\u00e2ncimea minim\u0103 a fluxului capabil\u0103 s\u0103 ini\u021bieze transportul solid) (<em>hcr<\/em>), \u0219i condi\u021biile de stabilitate evaluate prin Factorul de siguran\u021b\u0103 (<em>Fs<\/em>).<\/p>\n<blockquote>\n<p style=\"text-align: justify\">Noua versiune vine \u00een cur\u00e2nd: mai puternic\u0103, cu o interfa\u021b\u0103 grafic\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit\u0103, func\u021bionalit\u0103\u021bi noi \u0219i calcule suplimentare<\/p>\n<\/blockquote>\n<p>[\/vc_column_text][vc_row_inner css=&#8221;.vc_custom_1742399485568{margin-bottom: 35px !important;}&#8221;][vc_column_inner width=&#8221;1\/2&#8243;]<div class=\"text-centered\"><a href=\"https:\/\/geoapp.geostru.eu\/app\/debris-flow\/?lang=ro\" class=\"btn-shortcode dt-btn-m dt-btn default-btn-color default-btn-hover-color default-btn-bg-color default-btn-bg-hover-color\" target=\"_blank\" id=\"dt-btn-2\" rel=\"noopener\"><span>Acceseaz\u0103 Geoapp<\/span><\/a><\/div>[\/vc_column_inner][vc_column_inner width=&#8221;1\/2&#8243;][\/vc_column_inner][\/vc_row_inner][\/vc_column][\/vc_row][vc_row][vc_column][vc_column_text css=&#8221;&#8221;]<\/p>\n<h3 style=\"text-align: justify\">A\u021bi putea fi interesat de<\/h3>\n<p>[\/vc_column_text][\/vc_column][\/vc_row][vc_row][vc_column][vc_basic_grid post_type=&#8221;post&#8221; max_items=&#8221;3&#8243; css=&#8221;&#8221; grid_id=&#8221;vc_gid:1745305630845-a6557838-83f3-3&#8243; taxonomies=&#8221;1779, 1780&#8243;][\/vc_column][\/vc_row]<\/p>\n<\/div>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>[vc_row][vc_column][vc_column_text css=&#8221;&#8221;]Curgerea detritic\u0103, traducerea \u00een limba rom\u00e2n\u0103 a termenului englezesc debris flow, face parte din procesele geomorfologice continue de denudare \u0219i remodelare ulterioar\u0103 a scoar\u021bei terestre. Acestea evolueaz\u0103 \u00eentr-un timp foarte scurt \u0219i sunt fenomene de tip aluvionar, nestabil, caracterizate printr-o putere distructiv\u0103 ridicat\u0103. Mecanismele de declan\u0219are a curgerilor detritice (debris flow) sunt multiple: Mobilizarea&hellip;<\/p>\n","protected":false},"author":16658,"featured_media":13490,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1969,2064,2230,1443],"tags":[2485,1623,1622,2073],"class_list":["post-13515","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-geotehnica-ro","category-hidraulica","category-hidrologie","category-articoli-geotecnica-ro","tag-debris-flow-ro","tag-geologie","tag-geotehnica","tag-inginerie","category-1969","category-2064","category-2230","category-1443","description-off"],"yoast_head":"<!-- This site is optimized with the Yoast SEO Premium plugin v25.0 (Yoast SEO v25.0) - https:\/\/yoast.com\/wordpress\/plugins\/seo\/ -->\n<title>Debris flow: analiza curgerilor detritice - Geostru Blog<\/title>\n<meta name=\"description\" content=\"O analiz\u0103 a fenomenului debris flow (curgerilor detritice) din punct de vedere geomorfologic \u0219i geotehnic.\" \/>\n<meta name=\"robots\" content=\"index, follow, max-snippet:-1, max-image-preview:large, max-video-preview:-1\" \/>\n<link rel=\"canonical\" href=\"https:\/\/blog.geostru.eu\/ro\/debris-flow-analiza-curgerilor-detritice\/\" \/>\n<meta property=\"og:locale\" content=\"ro_RO\" \/>\n<meta property=\"og:type\" content=\"article\" \/>\n<meta property=\"og:title\" content=\"Debris flow: analiza curgerilor detritice\" \/>\n<meta property=\"og:description\" content=\"Curgerea detritic\u0103, traducerea \u00een limba rom\u00e2n\u0103 a termenului englezesc debris flow, face parte din procesele geomorfologice continue de denudare \u0219i\" \/>\n<meta property=\"og:url\" content=\"https:\/\/blog.geostru.eu\/ro\/debris-flow-analiza-curgerilor-detritice\/\" \/>\n<meta property=\"og:site_name\" content=\"Geostru Blog\" \/>\n<meta property=\"article:publisher\" content=\"https:\/\/www.facebook.com\/GeoStruSoftware\/\" \/>\n<meta property=\"article:published_time\" content=\"2025-04-17T15:38:09+00:00\" \/>\n<meta property=\"article:modified_time\" content=\"2025-04-22T07:35:22+00:00\" \/>\n<meta property=\"og:image\" content=\"https:\/\/blog.geostru.eu\/wp-content\/uploads\/sites\/9\/2025\/04\/debris-flow-geostru-ro.jpg\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:width\" content=\"1200\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:height\" content=\"630\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:type\" content=\"image\/jpeg\" \/>\n<meta name=\"author\" content=\"Geostru editor\" \/>\n<meta name=\"twitter:card\" content=\"summary_large_image\" \/>\n<meta name=\"twitter:label1\" content=\"Scris de\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data1\" content=\"Geostru editor\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:label2\" content=\"Timp estimat pentru citire\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data2\" content=\"10 minute\" \/>\n<script type=\"application\/ld+json\" class=\"yoast-schema-graph\">{\"@context\":\"https:\/\/schema.org\",\"@graph\":[{\"@type\":\"Article\",\"@id\":\"https:\/\/blog.geostru.eu\/ro\/debris-flow-analiza-curgerilor-detritice\/#article\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\/\/blog.geostru.eu\/ro\/debris-flow-analiza-curgerilor-detritice\/\"},\"author\":{\"name\":\"Geostru editor\",\"@id\":\"https:\/\/blog.geostru.eu\/ro\/#\/schema\/person\/e065ac1a7b26936e8df7096ec39b166f\"},\"headline\":\"Debris flow: analiza curgerilor detritice\",\"datePublished\":\"2025-04-17T15:38:09+00:00\",\"dateModified\":\"2025-04-22T07:35:22+00:00\",\"mainEntityOfPage\":{\"@id\":\"https:\/\/blog.geostru.eu\/ro\/debris-flow-analiza-curgerilor-detritice\/\"},\"wordCount\":2367,\"commentCount\":0,\"publisher\":{\"@id\":\"https:\/\/blog.geostru.eu\/ro\/#organization\"},\"image\":{\"@id\":\"https:\/\/blog.geostru.eu\/ro\/debris-flow-analiza-curgerilor-detritice\/#primaryimage\"},\"thumbnailUrl\":\"https:\/\/blog.geostru.eu\/wp-content\/uploads\/sites\/9\/2025\/04\/debris-flow-geostru.jpg\",\"keywords\":[\"debris flow\",\"Geologie\",\"Geotehnic\u0103\",\"Inginerie\"],\"articleSection\":[\"Geotehnic\u0103\",\"Hidraulic\u0103\",\"Hidrologie\",\"Inginerie Geotehnic\u0103\"],\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"CommentAction\",\"name\":\"Comment\",\"target\":[\"https:\/\/blog.geostru.eu\/ro\/debris-flow-analiza-curgerilor-detritice\/#respond\"]}]},{\"@type\":\"WebPage\",\"@id\":\"https:\/\/blog.geostru.eu\/ro\/debris-flow-analiza-curgerilor-detritice\/\",\"url\":\"https:\/\/blog.geostru.eu\/ro\/debris-flow-analiza-curgerilor-detritice\/\",\"name\":\"Debris flow: analiza curgerilor detritice - Geostru Blog\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\/\/blog.geostru.eu\/ro\/#website\"},\"primaryImageOfPage\":{\"@id\":\"https:\/\/blog.geostru.eu\/ro\/debris-flow-analiza-curgerilor-detritice\/#primaryimage\"},\"image\":{\"@id\":\"https:\/\/blog.geostru.eu\/ro\/debris-flow-analiza-curgerilor-detritice\/#primaryimage\"},\"thumbnailUrl\":\"https:\/\/blog.geostru.eu\/wp-content\/uploads\/sites\/9\/2025\/04\/debris-flow-geostru.jpg\",\"datePublished\":\"2025-04-17T15:38:09+00:00\",\"dateModified\":\"2025-04-22T07:35:22+00:00\",\"description\":\"O analiz\u0103 a fenomenului debris flow (curgerilor detritice) din punct de vedere geomorfologic \u0219i geotehnic.\",\"breadcrumb\":{\"@id\":\"https:\/\/blog.geostru.eu\/ro\/debris-flow-analiza-curgerilor-detritice\/#breadcrumb\"},\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"ReadAction\",\"target\":[\"https:\/\/blog.geostru.eu\/ro\/debris-flow-analiza-curgerilor-detritice\/\"]}]},{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"@id\":\"https:\/\/blog.geostru.eu\/ro\/debris-flow-analiza-curgerilor-detritice\/#primaryimage\",\"url\":\"https:\/\/blog.geostru.eu\/wp-content\/uploads\/sites\/9\/2025\/04\/debris-flow-geostru.jpg\",\"contentUrl\":\"https:\/\/blog.geostru.eu\/wp-content\/uploads\/sites\/9\/2025\/04\/debris-flow-geostru.jpg\",\"width\":1200,\"height\":600},{\"@type\":\"BreadcrumbList\",\"@id\":\"https:\/\/blog.geostru.eu\/ro\/debris-flow-analiza-curgerilor-detritice\/#breadcrumb\",\"itemListElement\":[{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":1,\"name\":\"Home\",\"item\":\"https:\/\/blog.geostru.eu\/ro\/\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":2,\"name\":\"Debris flow: analiza curgerilor detritice\"}]},{\"@type\":\"WebSite\",\"@id\":\"https:\/\/blog.geostru.eu\/ro\/#website\",\"url\":\"https:\/\/blog.geostru.eu\/ro\/\",\"name\":\"Geostru Blog\",\"description\":\"GeoStru Blog\",\"publisher\":{\"@id\":\"https:\/\/blog.geostru.eu\/ro\/#organization\"},\"potentialAction\":[{\"@type\":\"SearchAction\",\"target\":{\"@type\":\"EntryPoint\",\"urlTemplate\":\"https:\/\/blog.geostru.eu\/ro\/?s={search_term_string}\"},\"query-input\":{\"@type\":\"PropertyValueSpecification\",\"valueRequired\":true,\"valueName\":\"search_term_string\"}}],\"inLanguage\":\"ro-RO\"},{\"@type\":\"Organization\",\"@id\":\"https:\/\/blog.geostru.eu\/ro\/#organization\",\"name\":\"Geostru\",\"url\":\"https:\/\/blog.geostru.eu\/ro\/\",\"logo\":{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"@id\":\"https:\/\/blog.geostru.eu\/ro\/#\/schema\/logo\/image\/\",\"url\":\"https:\/\/blog.geostru.eu\/wp-content\/uploads\/sites\/9\/2020\/05\/geostru_website_logo_24.png\",\"contentUrl\":\"https:\/\/blog.geostru.eu\/wp-content\/uploads\/sites\/9\/2020\/05\/geostru_website_logo_24.png\",\"width\":75,\"height\":24,\"caption\":\"Geostru\"},\"image\":{\"@id\":\"https:\/\/blog.geostru.eu\/ro\/#\/schema\/logo\/image\/\"},\"sameAs\":[\"https:\/\/www.facebook.com\/GeoStruSoftware\/\",\"https:\/\/www.instagram.com\/geostru\/\",\"https:\/\/www.linkedin.com\/in\/geostru-software-146a3646\/\",\"https:\/\/youtube.com\/user\/geostru\"]},{\"@type\":\"Person\",\"@id\":\"https:\/\/blog.geostru.eu\/ro\/#\/schema\/person\/e065ac1a7b26936e8df7096ec39b166f\",\"name\":\"Geostru editor\",\"image\":{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"@id\":\"https:\/\/blog.geostru.eu\/ro\/#\/schema\/person\/image\/\",\"url\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/b7bd7043390f6b895db5dd048c11aeea?s=96&d=mm&r=g\",\"contentUrl\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/b7bd7043390f6b895db5dd048c11aeea?s=96&d=mm&r=g\",\"caption\":\"Geostru editor\"},\"url\":\"https:\/\/blog.geostru.eu\/ro\/author\/castagnino-sebastiano\/\"}]}<\/script>\n<!-- \/ Yoast SEO Premium plugin. -->","yoast_head_json":{"title":"Debris flow: analiza curgerilor detritice - Geostru Blog","description":"O analiz\u0103 a fenomenului debris flow (curgerilor detritice) din punct de vedere geomorfologic \u0219i geotehnic.","robots":{"index":"index","follow":"follow","max-snippet":"max-snippet:-1","max-image-preview":"max-image-preview:large","max-video-preview":"max-video-preview:-1"},"canonical":"https:\/\/blog.geostru.eu\/ro\/debris-flow-analiza-curgerilor-detritice\/","og_locale":"ro_RO","og_type":"article","og_title":"Debris flow: analiza curgerilor detritice","og_description":"Curgerea detritic\u0103, traducerea \u00een limba rom\u00e2n\u0103 a termenului englezesc debris flow, face parte din procesele geomorfologice continue de denudare \u0219i","og_url":"https:\/\/blog.geostru.eu\/ro\/debris-flow-analiza-curgerilor-detritice\/","og_site_name":"Geostru Blog","article_publisher":"https:\/\/www.facebook.com\/GeoStruSoftware\/","article_published_time":"2025-04-17T15:38:09+00:00","article_modified_time":"2025-04-22T07:35:22+00:00","og_image":[{"width":1200,"height":630,"url":"https:\/\/blog.geostru.eu\/wp-content\/uploads\/sites\/9\/2025\/04\/debris-flow-geostru-ro.jpg","type":"image\/jpeg"}],"author":"Geostru editor","twitter_card":"summary_large_image","twitter_misc":{"Scris de":"Geostru editor","Timp estimat pentru citire":"10 minute"},"schema":{"@context":"https:\/\/schema.org","@graph":[{"@type":"Article","@id":"https:\/\/blog.geostru.eu\/ro\/debris-flow-analiza-curgerilor-detritice\/#article","isPartOf":{"@id":"https:\/\/blog.geostru.eu\/ro\/debris-flow-analiza-curgerilor-detritice\/"},"author":{"name":"Geostru editor","@id":"https:\/\/blog.geostru.eu\/ro\/#\/schema\/person\/e065ac1a7b26936e8df7096ec39b166f"},"headline":"Debris flow: analiza curgerilor detritice","datePublished":"2025-04-17T15:38:09+00:00","dateModified":"2025-04-22T07:35:22+00:00","mainEntityOfPage":{"@id":"https:\/\/blog.geostru.eu\/ro\/debris-flow-analiza-curgerilor-detritice\/"},"wordCount":2367,"commentCount":0,"publisher":{"@id":"https:\/\/blog.geostru.eu\/ro\/#organization"},"image":{"@id":"https:\/\/blog.geostru.eu\/ro\/debris-flow-analiza-curgerilor-detritice\/#primaryimage"},"thumbnailUrl":"https:\/\/blog.geostru.eu\/wp-content\/uploads\/sites\/9\/2025\/04\/debris-flow-geostru.jpg","keywords":["debris flow","Geologie","Geotehnic\u0103","Inginerie"],"articleSection":["Geotehnic\u0103","Hidraulic\u0103","Hidrologie","Inginerie Geotehnic\u0103"],"inLanguage":"ro-RO","potentialAction":[{"@type":"CommentAction","name":"Comment","target":["https:\/\/blog.geostru.eu\/ro\/debris-flow-analiza-curgerilor-detritice\/#respond"]}]},{"@type":"WebPage","@id":"https:\/\/blog.geostru.eu\/ro\/debris-flow-analiza-curgerilor-detritice\/","url":"https:\/\/blog.geostru.eu\/ro\/debris-flow-analiza-curgerilor-detritice\/","name":"Debris flow: analiza curgerilor detritice - Geostru Blog","isPartOf":{"@id":"https:\/\/blog.geostru.eu\/ro\/#website"},"primaryImageOfPage":{"@id":"https:\/\/blog.geostru.eu\/ro\/debris-flow-analiza-curgerilor-detritice\/#primaryimage"},"image":{"@id":"https:\/\/blog.geostru.eu\/ro\/debris-flow-analiza-curgerilor-detritice\/#primaryimage"},"thumbnailUrl":"https:\/\/blog.geostru.eu\/wp-content\/uploads\/sites\/9\/2025\/04\/debris-flow-geostru.jpg","datePublished":"2025-04-17T15:38:09+00:00","dateModified":"2025-04-22T07:35:22+00:00","description":"O analiz\u0103 a fenomenului debris flow (curgerilor detritice) din punct de vedere geomorfologic \u0219i geotehnic.","breadcrumb":{"@id":"https:\/\/blog.geostru.eu\/ro\/debris-flow-analiza-curgerilor-detritice\/#breadcrumb"},"inLanguage":"ro-RO","potentialAction":[{"@type":"ReadAction","target":["https:\/\/blog.geostru.eu\/ro\/debris-flow-analiza-curgerilor-detritice\/"]}]},{"@type":"ImageObject","inLanguage":"ro-RO","@id":"https:\/\/blog.geostru.eu\/ro\/debris-flow-analiza-curgerilor-detritice\/#primaryimage","url":"https:\/\/blog.geostru.eu\/wp-content\/uploads\/sites\/9\/2025\/04\/debris-flow-geostru.jpg","contentUrl":"https:\/\/blog.geostru.eu\/wp-content\/uploads\/sites\/9\/2025\/04\/debris-flow-geostru.jpg","width":1200,"height":600},{"@type":"BreadcrumbList","@id":"https:\/\/blog.geostru.eu\/ro\/debris-flow-analiza-curgerilor-detritice\/#breadcrumb","itemListElement":[{"@type":"ListItem","position":1,"name":"Home","item":"https:\/\/blog.geostru.eu\/ro\/"},{"@type":"ListItem","position":2,"name":"Debris flow: analiza curgerilor detritice"}]},{"@type":"WebSite","@id":"https:\/\/blog.geostru.eu\/ro\/#website","url":"https:\/\/blog.geostru.eu\/ro\/","name":"Geostru Blog","description":"GeoStru Blog","publisher":{"@id":"https:\/\/blog.geostru.eu\/ro\/#organization"},"potentialAction":[{"@type":"SearchAction","target":{"@type":"EntryPoint","urlTemplate":"https:\/\/blog.geostru.eu\/ro\/?s={search_term_string}"},"query-input":{"@type":"PropertyValueSpecification","valueRequired":true,"valueName":"search_term_string"}}],"inLanguage":"ro-RO"},{"@type":"Organization","@id":"https:\/\/blog.geostru.eu\/ro\/#organization","name":"Geostru","url":"https:\/\/blog.geostru.eu\/ro\/","logo":{"@type":"ImageObject","inLanguage":"ro-RO","@id":"https:\/\/blog.geostru.eu\/ro\/#\/schema\/logo\/image\/","url":"https:\/\/blog.geostru.eu\/wp-content\/uploads\/sites\/9\/2020\/05\/geostru_website_logo_24.png","contentUrl":"https:\/\/blog.geostru.eu\/wp-content\/uploads\/sites\/9\/2020\/05\/geostru_website_logo_24.png","width":75,"height":24,"caption":"Geostru"},"image":{"@id":"https:\/\/blog.geostru.eu\/ro\/#\/schema\/logo\/image\/"},"sameAs":["https:\/\/www.facebook.com\/GeoStruSoftware\/","https:\/\/www.instagram.com\/geostru\/","https:\/\/www.linkedin.com\/in\/geostru-software-146a3646\/","https:\/\/youtube.com\/user\/geostru"]},{"@type":"Person","@id":"https:\/\/blog.geostru.eu\/ro\/#\/schema\/person\/e065ac1a7b26936e8df7096ec39b166f","name":"Geostru editor","image":{"@type":"ImageObject","inLanguage":"ro-RO","@id":"https:\/\/blog.geostru.eu\/ro\/#\/schema\/person\/image\/","url":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/b7bd7043390f6b895db5dd048c11aeea?s=96&d=mm&r=g","contentUrl":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/b7bd7043390f6b895db5dd048c11aeea?s=96&d=mm&r=g","caption":"Geostru editor"},"url":"https:\/\/blog.geostru.eu\/ro\/author\/castagnino-sebastiano\/"}]}},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/blog.geostru.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13515"}],"collection":[{"href":"https:\/\/blog.geostru.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/blog.geostru.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.geostru.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/16658"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.geostru.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13515"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/blog.geostru.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13515\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13523,"href":"https:\/\/blog.geostru.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13515\/revisions\/13523"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.geostru.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/13490"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/blog.geostru.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13515"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.geostru.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13515"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.geostru.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13515"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}