{"id":11071,"date":"2023-10-03T15:26:37","date_gmt":"2023-10-03T15:26:37","guid":{"rendered":"https:\/\/blog.geostru.eu\/liquefazione-e-sisma\/"},"modified":"2023-10-09T14:08:54","modified_gmt":"2023-10-09T14:08:54","slug":"lichefierea-si-cutremurul","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/blog.geostru.eu\/ro\/lichefierea-si-cutremurul\/","title":{"rendered":"Lichefierea \u0219i cutremurul"},"content":{"rendered":"

[vc_row][vc_column][vc_column_text]<\/p>\n

Lichefierea \u0219i cutremurul<\/h2>\n

Lichefierea este un fenomen extrem de complex \u0219i poten\u021bial distructiv \u0219i poate avea loc \u00een timpul unui eveniment seismic de intensitate semnificativ\u0103, Accelera\u021biile generate de un eveniment seismic conduc la o cre\u0219tere a presiunii neutre a apei intersti\u021biale con\u021binute \u00eentr-un sol nisipos saturat.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

 <\/p>\n

Figura 1<\/strong> \u2013 Compara\u021bie \u00eentre solul stabil la st\u00e2nga \u0219i solul lichefiat la dreapta (de la Enciclopedia Britannica Inc, 2012)<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

Cre\u0219terea presiunilor neutre duce la anularea tensiunilor eficace \u0219i a rezisten\u021bei la t\u0103iere a solului. Pierderea temporar\u0103 a coeziunii \u00een solul nisipos face ca solul s\u0103 se comporte ca un fluid.Acest comportament al solului poate duce la o sl\u0103bire semnificativ\u0103 a capacit\u0103\u021bii de suport a solului \u00een sine, ceea ce poate duce la scufundarea sau \u00eenclinarea structurilor construite pe el (figura1, 2,3<\/strong>).<\/p>\n

\"liquefaction\"<\/strong><\/em><\/p>\n

Figura 2<\/strong> \u2013 Cazuri reale: A) Lichefierea \u00een ora\u0219ul Urayasu, Japonia; B) ma\u0219ini blocate \u00een ap\u0103 m\u00e2loas\u0103 clocotit\u0103 (conform lui Yasuda et al., 2013); C) efectele lichefierii nisipurilor (Niigata, 1964); evenimentul din Kobe, 1995.<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

Terenuri \u00een condi\u021bii non drenate<\/h2>\n

\u00cen condi\u021bii statice, solurile nisipoase sunt \u00een mod tipic considerate a fi \u00eentr-o stare drenat\u0103, \u00een care presiunea neutr\u0103 din interiorul solului are timp s\u0103 se echilibreze cu condi\u021biile din jur. Cu toate acestea, \u00een timpul fenomenului de lichefiere indus de un eveniment seismic, acceler\u0103rile exercitate asupra solului determin\u0103 o cre\u0219tere extrem de rapid\u0103 a presiunii neutre, \u00eempiedic\u00e2nd presiunea s\u0103 se disipe \u00een intervalul de timp disponibil.<\/p>\n

\u00cen esen\u021b\u0103, cre\u0219terea brusc\u0103 a presiunii neutre \u00een timpul lichefierii, cauzat\u0103 de for\u021bele seismice implicate, creeaz\u0103 condi\u021bii nedrenate \u00een care solul nisipos \u00ee\u0219i pierde capacitatea de a disipa rapid presiunile neutre acumulate.(Fig.3<\/strong>).<\/p>\n

\"\"<\/strong><\/em><\/p>\n

Figura 3<\/strong> \u2013A) Stare stabil\u0103, pre-lichefiere, \u00een care granulele de nisip sunt \u00een contact \u00eentre ele; B) \u00cen urma cutremurului, apare pierderea coeziunii dintre granule \u0219i solul dob\u00e2nde\u0219te un comportament lichid (conform lui Youd, 1992).<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

Acest scenariu poate fi comparat cu situa\u021bia \u00een care aplicarea unei \u00eenc\u0103rc\u0103turi externe are loc la o vitez\u0103 mult mai mare dec\u00e2t viteza cu care presiunile neutre pot s\u0103 se disipe (de exemplu, \u00eentr-un test penetrometric). \u00cen timpul procesului de lichefiere, chiar dac\u0103 nisipul are o permeabilitate intrinsec\u0103 ridicat\u0103, acesta se va afla \u00eentr-o stare denumit\u0103 „nedrenat\u0103”, \u00een care presiunile neutre nu au oportunitatea de a fi disipate.<\/p>\n

Metode pentru efectuarea verific\u0103rilor<\/h2>\n

\u00cen cadrul verific\u0103rilor de siguran\u021b\u0103 legate de fenomenul de lichefiere, pot fi adoptate diferite abord\u0103ri metodologice, care variaz\u0103 de la metode simplificate la cele mai sofisticate bazate pe analize avansate.<\/p>\n